Treceți la conținutul principal

Hotel Cişmigiu, hotelul cu poveşti

Bucureştiul are multe poveşti frumoase. E de ajuns să faci o plimbare printre clădirile istorice din centrul capitalei şi le vei descoperi. Una dintre ele este cea a hotelului Cişmigiu.
Ştiu că imediat ce auziţi numele acestei clădiri vă gândiţi la tragedia care a avut loc în casa liftului în perioada în care acolo era cămin studenţesc.

Doar că hotelul are o poveste mult mai lungă şi mai interesantă. A fost unul dintre primele hoteluri moderne în anii de glorie ai Micului Paris şi nu a fost ocolit nici de cele două războaie mondiale. Mai mult, pe locul unde este amplasat a funcţionat unul dintre celebrele circuri din anii 1800.

Continuarea articolului şi video, aici: https://observator.tv/social/special-hotel-cismigiu-hotelul-cu-povesti-135501.html

Înainte ca cineva să fii auzit vreodată de Hotel Cişmigiu, în zona din centrul Bucureştiului se situa cortul Circului Sidoli, un circ renumit la acea vreme. Dar, la începutul anilor 1900, acrobaţii şi animalele exotice dispar, pentru a face loc fundaţiei unei clădiri, care avea să facă istorie.

În 1912 este inaugurat cel mai modern hotel din Bucureşti, care avea 200 de camere. Doar că la vremea respectivă nu se numea hotel Cişmigiu, ci Palace Hotel.

În timpul Primului Război Mondial, Crucea Roşie transformă Palace Hotel în centru pentru răniţi. Asa se face că toţi cei care aveau de suferit pe front erau aduşi în incinta hotelului.

În perioada interbelică bulevardul Elisabeta devine un fel de Broadway al Bucureştiului, iar la parterul hotelului apare Cinema Bulevard Palace.

În 1941 la parterul hotelului se mută berăria istorică Gambrinus. Ea fusese preluată de la nimeni altul decât Caragiale de un anume domn Naumescu, care a insistat să o aducă de lângă Teatrul Naţional lângă Parcul Cişmigiu.

O altă bucată de istorie se află pe acoperişul hotelului. În al Doilea Război Mondial cupola a fost complet distrusă de bombardamente. Ea a fost însă restaurată şi astăzi arată exact ca în 1912.
La 20 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial Palace Hotel se transformă în Hotel Cişmigiu şi aa rămâne până în 1990, când devine căminul studenţilor de la Academia de Teatru şi Film. Din anul 1995, însă, autorităţile decid să închidă hotelul, care - în timp - se degradează văzând cu ochii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

25 de lucruri secrete despre hoteluri

„De la ce inseamna cu adevarat stelele cu care este cotat un hotel pana la sfaturi care sa te ajute in obtinerea unei camere mai bune, iata 25 de lucruri pe care personalul hotelier nu ti le va spune niciodata, dar pe care trebuie sa le stii, daca vrei sa ai o vacanta asa cum iti doresti.” 25. E mult mai probabil sa beneficiezi de discount la un hotel independent. Unele lanturi hoteliere se opun scaderii preturilor. 24. Se presupune ca optiunile eco, cum ar fi renuntarea la a ti se face curatenie in camera in fiecare zi, pot fi uneori o scuza de a nu plati camerista (sau de a-i usura munca). 23. Cameristele au cea mai periculoasa slujba intr-un hotel. Si aici intra tot, de la mutarea constanta a saltelelor si a mobilei, pana la expunerea permanenta la gunoaie, resturi menajere si alte mizerii care iti intorc stomacul pe dos. 22. Lasarea de bacsis pentru camerista este apreciata, dar nu se mai poarta de ceva vreme. 21. Daca totusi decizi sa lasi bacsis, pune-l sub

Minivacanță voinică de Paști

Viața este plină de alegeri dificile. Practic, nu există zi să nu trebuiască să iei câte o decizie care îți poate influența viața. Spre exemplu, cu ce să mănânci brânza de la micul dejun: cu ridichi sau cu roșii? Și ce să bei după cină: o bere sau un pahar de vin? Orice ai face, de la asemenea decizii nu te poți eschiva. Dar există și momente bune în viață când alegerile sunt ușoare. De exemplu, vine clipa când trebuie să decizi ce vei face de Paști. Se știe deja, Paștele de anul acesta vine însoțit de o binefăcătoare minivacanță. Mini, mini, dar voinică! Bun, se pune problema dacă să faci curățenie, să gătești, să stai pe-acasă și să mergi în vizită doar la părinți, socri, mătuși, unchi și nași. Sau să mergi în vacanță. Nu e greu de ales, așa-i? În țară, ca de fiecare dată, pensiunile cele mai solicitate vor fi cele din Bucovina și cele din Maramureș. Toate vor oferi meniuri tradiționale, care să meargă bine prin intestin după tradiționala slujbă de la biserică. Unii, poate, se vo

„Casa asta nu e hotel!”

Când eram adolescentă, mama îmi reproşa adesea: „Casa asta nu e hotel, să vii şi să pleci când vrei!”. Cu varianta: “…să vii aici doar ca să dormi.” Şi în clipa aceea mă umpleam de ură şi îmi spuneam în gând: “Lăsaţi, că o să vedeţi voi cum o să fie când voi fi mare şi voi fi la casa mea!”. Şi îmi imaginam cum voi fi majoră, cu serviciu şi salariu, trăind în propria mea casă, fără să trebuiască să dau explicaţii nimănui şi fără să fiu cicălită toată ziua. Îmi proiectam în minte nopţi albe petrecute alături de gaşca mea, cu muzică rock şi nişte sticle, cu plete scuturate şi cu fălcile durându-ne de atâta râs. Îmi imaginam zile pline, petrecute în oraş, şi mă vedeam ajungând acasă târziu în noapte, fără ca asta să constituie o problemă. În fine, mă vedeam liberă şi independentă. Inevitabil, anii au trecut. Mi-am pierdut gaşca şi am rămas cu doar câţiva prieteni. Am redus drastic băutura şi am început să apreciez nopţile cu somn bun. M-am schimbat într-atât, încât uneori de abia mă recu