Escapadă la hotel

Când mă cazez într-un hotel, întotdeauna îmi place să observ oamenii. Le privesc chipurile, îmbrăcămintea, pantofii, servietele sau genţile, şi încerc să îmi imaginez motivul pentru care se află acolo. Dacă sunt în vacanţă, dacă sunt în călătorie de afaceri sau dacă au o escapadă. Mai ales această din urmă variantă îmi stârneşte curiozitatea.

Hotelurile sunt foarte potrivite pentru o escapadă. Mult mai potrivite decât pensiunile, unde gazda vrea să fie primitoare şi sfârşeşte prin a deveni băgăcioasă. La hotel, şansele să rămâi un anonim sunt foarte mari. Desigur, dacă nu te întâlneşti cu pisica neagră şi îţi iese în cale vecina de la patru, aflată acolo în concediu cu soţul şi cu cei patru copii ai lor.

Îi văd când intră, spre seară, în hotel. El, cu o frizură modernă şi o barbă tunsă scurt, cu sacou şi cravată asortate, cu pantofi strălucitori şi un bagaj mic. Ea, înaltă, cu părul revărsat pe umeri, o fustă deasupra genunchilor, un sacou care îi scoate în evidenţă talia şi tocuri înalte.

Se îndreaptă spre recepţie, el privind discret în stânga şi în dreapta. Se recomandă ca domnul şi doamna Pop. Cer o cameră cu pat matrimonial. Nu îi interesează dacă au televizor sau vedere frumoasă. Dar da, vor să aibă minibar.

Apoi urcă în lift. Ea prima. El cară şi bagajul ei, ceva mai voluminos.

Îi revezi după o oră şi jumătate, în restaurant. Sunt îmbrăcaţi elegant, ea într-o rochie cu paiete, el într-un costum negru, cu dungi. Ea comandă somon cu broccoli, el – o friptură în sânge cu cartofi şi salată. Dar, mai întâi, un vin roşu, vârtos. Ea ţine mâna stângă pe masă, lângă farurie. El îşi întinde braţul şi îi strânge degetele. Se privesc intens, şi tu nu ştii dacă pasiunea sau vinul le-a aprins luminiţe în ochi. Se apleacă peste masă şi o mângâie pe obraz. Ea îi trimite un val de parfum scump, dulceag. Iasomie şi mosc. Nu seamănă cu mirosul de ceapă al soţiei. Nici cu mirosul de vomă de pe hainele copilului lui, după ce a băut prea mult lapte. E o schimbare reconfortantă.

Când formaţia începe să cânte, ei sunt primii pe ringul de dans. Corpurile lor se unduiesc la unison, ca legate printr-o forţă nevăzută. Pletele ei se plutesc o clipă, apoi se odihnesc pe umerii lui. Braţele lui îi cuprind talia şi o strâng spasmodic.

Nu e foarte târziu când urcă în cameră. Uşa se închide în urma lor cu un clinchet. Şi tu ştii că, în seara aceea, nimeni nu va admira priveliştea şi nimeni nu va privi la televizor. Poate că doar din minibar, doi tineri plini de pasiune şi care ştiu că îşi aparţin unul altuia pentru scurt timp, vor bea câte un pahar de vin roşu.

De mâine, parfumul de iasomie şi mosc va fi înlocuit iar de mirosurile de bucătărie şi de vomă.