Treceți la conținutul principal

Cel mai mișto personaj creat de Netflix e un hotel

Altered Carbon este noul serial science-fiction de la Netflix, care abordează ca temă principală prețul vieții eterne. Este povestea unui detectiv cu acțiunea într-o lume cyberpunk, unde nimeni nu moare, orice abatere de la lege poate fi cumpărată și tinerețea e la pachet cu un corp nou.

Articolul complet, aici: https://www.vice.com/ro/article/j5bp57/personaj-altered-carbon-netflix-hotel 

Scenariul e unul detectiv, iar Kovacs este ca un Philip Marlowe sau Sherlock Holmes, un tip cu un creier mare și iute de mânie, care urmărește indiciile pentru a pedepsi scursurile societății și bogații decadenți. E o tipologie de personaj creată de Poe.

Pe lângă nuvele și ficțiune horror, Poe a creat povestea detectivului. Poveștile lui cu Auguste Dupin au setat un model de personaje precum Holmes, Marlowe și Kovacs. În serial, Poe studiază poveștile despre detectivi ale secolului 20, ca să fie un prieten mai bun pentru Kovacs și să-l ajute cu jobul lui. El se entuziasmează la ideea de a se juca de-a detectivul și e o plăcere să-l urmărești.

Pentru un AI, Poe e incredibil de uman, iar umanitatea asta îi oferă o personalitate care îl diferențiază de restul personajelor 2D din Altered Carbon. Asta e o inteligență artificială care iubește oamenii și vrea să-i înțeleagă. El a fost programat ca să-i ajute, iar asta nu-i displace. În schimb, el este atras de oameni și încearcă cu disperare să se împrietenească cu fiecare persoană nouă care-i trece pragul.

La fel ca în Blade Runner 2049, e cel mai artificial personaj din Altered Carbon, dar pare cel mai uman. Lumea lui Kovacs este una în care cei bogați trăiesc atât de mult, încât ajung să se considere zei, distanțați de grijile umane și problemele mărunte ale mortalității. Serialul îndeamnă publicul să se întrebe ce anume înseamnă să fii uman, apoi le prezintă ca răspuns hotelul Poe. El este unul dintre cele mai decente persoane, pardon, hoteluri, din viitorul mizerabil prezentat de Netflix.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

25 de lucruri secrete despre hoteluri

„De la ce inseamna cu adevarat stelele cu care este cotat un hotel pana la sfaturi care sa te ajute in obtinerea unei camere mai bune, iata 25 de lucruri pe care personalul hotelier nu ti le va spune niciodata, dar pe care trebuie sa le stii, daca vrei sa ai o vacanta asa cum iti doresti.” 25. E mult mai probabil sa beneficiezi de discount la un hotel independent. Unele lanturi hoteliere se opun scaderii preturilor. 24. Se presupune ca optiunile eco, cum ar fi renuntarea la a ti se face curatenie in camera in fiecare zi, pot fi uneori o scuza de a nu plati camerista (sau de a-i usura munca). 23. Cameristele au cea mai periculoasa slujba intr-un hotel. Si aici intra tot, de la mutarea constanta a saltelelor si a mobilei, pana la expunerea permanenta la gunoaie, resturi menajere si alte mizerii care iti intorc stomacul pe dos. 22. Lasarea de bacsis pentru camerista este apreciata, dar nu se mai poarta de ceva vreme. 21. Daca totusi decizi sa lasi bacsis, pune-l sub

Minivacanță voinică de Paști

Viața este plină de alegeri dificile. Practic, nu există zi să nu trebuiască să iei câte o decizie care îți poate influența viața. Spre exemplu, cu ce să mănânci brânza de la micul dejun: cu ridichi sau cu roșii? Și ce să bei după cină: o bere sau un pahar de vin? Orice ai face, de la asemenea decizii nu te poți eschiva. Dar există și momente bune în viață când alegerile sunt ușoare. De exemplu, vine clipa când trebuie să decizi ce vei face de Paști. Se știe deja, Paștele de anul acesta vine însoțit de o binefăcătoare minivacanță. Mini, mini, dar voinică! Bun, se pune problema dacă să faci curățenie, să gătești, să stai pe-acasă și să mergi în vizită doar la părinți, socri, mătuși, unchi și nași. Sau să mergi în vacanță. Nu e greu de ales, așa-i? În țară, ca de fiecare dată, pensiunile cele mai solicitate vor fi cele din Bucovina și cele din Maramureș. Toate vor oferi meniuri tradiționale, care să meargă bine prin intestin după tradiționala slujbă de la biserică. Unii, poate, se vo

„Casa asta nu e hotel!”

Când eram adolescentă, mama îmi reproşa adesea: „Casa asta nu e hotel, să vii şi să pleci când vrei!”. Cu varianta: “…să vii aici doar ca să dormi.” Şi în clipa aceea mă umpleam de ură şi îmi spuneam în gând: “Lăsaţi, că o să vedeţi voi cum o să fie când voi fi mare şi voi fi la casa mea!”. Şi îmi imaginam cum voi fi majoră, cu serviciu şi salariu, trăind în propria mea casă, fără să trebuiască să dau explicaţii nimănui şi fără să fiu cicălită toată ziua. Îmi proiectam în minte nopţi albe petrecute alături de gaşca mea, cu muzică rock şi nişte sticle, cu plete scuturate şi cu fălcile durându-ne de atâta râs. Îmi imaginam zile pline, petrecute în oraş, şi mă vedeam ajungând acasă târziu în noapte, fără ca asta să constituie o problemă. În fine, mă vedeam liberă şi independentă. Inevitabil, anii au trecut. Mi-am pierdut gaşca şi am rămas cu doar câţiva prieteni. Am redus drastic băutura şi am început să apreciez nopţile cu somn bun. M-am schimbat într-atât, încât uneori de abia mă recu