Treceți la conținutul principal

Hotelul Prieteniei

Există, undeva lângă Baia Mare, un hotel al prieteniei. E o casă frumoasă, unde în fiecare vară are loc o tabără de creaţie. Cel care o stăpâneşte cheamă aici, an de an, scriitori, artişti plastici, muzicieni şi actori, şi timp de o săptămână locul devine foarte animat. Oaspeţii vin acolo ca să creeze, dar şi ca să se simtă bine unii cu alţii. Unii scriu, alţii pictează, alţii spun bancuri, cântă şi dansează. Creativitatea e molipsitoare şi se ia ca un virus benefic.

Acest lucru nu ar fi posibil dacă gazda nu ar avea cultul prieteniei şi dacă nu ar fi o persoană extrem de ospitalieră. Orice s-ar zice, să hrăneşti o armată de oameni timp de o săptămână, să îţi cedezi patul pentru altcineva nu e un lucru uşor. E nevoie de multă bunăvoinţă şi de eforturi susţinute, nu doar financiare. Şi totuşi, de-a lungul anilor, toţi cei care au trecut pragul acestei case s-au declarat încântaţi. Niciunul nu s-a plâns, niciunul nu a cârcotit, niciunul nu a spus că n-ar fi fost bine primit. Căci la Hotelul Prieteniei, somnul e cel mai dulce, masa e cea mai bună, băutura e cea mai multă şi atmosfera este inimitabilă. Iar plata se face în versuri.

Oaspeţii nu se plictisesc niciodată. Chiar dacă uneori aleg să se dea în neştire în leagănul de lemn din curte, o fac pentru a putea gândi mai bine, nicidecum din plictiseală. Căci aici e aproape pădurea cu ciupercile ei şi cu cioatele ei încârligate, căutate cu asiduitate de unii colecţionari. Aici e aproape râul în care vara îţi găseşti răcoarea şi pe malul căruia te relaxezi pescuind. Aici găseşti artefacte pe care le poţi admira zile la rând, fără să te plictiseşti. Aici găseşti oameni-biblioteci, pe care îţi face plăcere să îi asculţi la orice oră din zi şi din noapte.

Hotelul Prieteniei este deschis tuturor iubitorilor artelor. Chiar şi în timpul anului, pe aici trec adesea zeci de oaspeţi, unii dintre ei mari personalităţi ale literaturii, ale artelor plastice sau ale muzicii. Uşa nu este niciodată închisă. Ea se află la capătul unui drum şerpuit, pe care, într-un anumit punct, se găseşte o săgeată cu inscripţia ARCHEUS. Înainte să intri pe uşă trebuie să te închini la troiţă. Apoi saluţi părul cu fructe zemoase şi câinele negru şi prietenos. Şi de abia apoi dai ochii cu gazda, care te întâmpină cu jovialitate, ca şi cum exact pe tine te-ar fi aşteptat. Îi strângi mâna cu fermitate şi îi spui: „Să trăieşti, Tătucă Marchiş!”.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

2017 a fost un an bun pentru turism

Alin Burcea: 2017 a fost un an bun pentru turism.
Grecia, Spania și Turcia, în topul destinațiilor
2017 a fost un an bun pentru turism, în contextul în care au crescut veniturile românilor, ceea ce, evident, a generat mai multe călătorii, spune Alin Burcea, CEO Paralela 45.
Continuarea articolului, aici: http://www.capital.ro/alin-burcea-2017-a-fost-un-an-bun-pentru-turism.html

Datele Institutului Naţional de Statistică arată 23,5 milioane de înnoptări la finalul lunii octombrie, în creştere cu 6% faţă de perioada similară din 2016. Dintre acestea, 80% au fost ale românilor. Pe vacanţe în străinătate românii au cheltuit până în luna octombrie 2,4 miliarde de euro, cu un milliard mai mult faţă de anul trecut, acesta fiind un nivel record în ultimii zece ani, potrivit datelor BNR.

Potrivit acestuia, în 2017, cei mai mulţi turişti au preferat să îşi petreacă vacanţa în Grecia (45%), Spania (24%), Turcia (20%), Cipru (5%), Italia, Portugalia şi Croaţia. Au ales în special hoteluri de patr…

Regi, ţărani şi conţi

Curios să văd pe ce mai dau oamenii banii, am consultat o listă a celor mai luxoase hoteluri din lume. Ce le face să fie atât de dorite, atât de mult visate, încât să îşi poată permite să închirieze o cameră cu multe zeci de mii de euro pentru o noapte?

În prmul rând, priveliştea. Se pare că, în cazul unui hotel, ea este cea mai importantă. Clienţii nu vor să facă efortul de a se deplasa în natură, să facă excursii pentru a admira lacuri sau munţi, ci preferă ca peisajul să îi cotropească direct în cameră, să le vină sub nas, mură în gură. Astfel că cel mai scump hotel din lume pare să fie un submarin care circulă în apele oceanului şi unde o cameră costă circa 130.000 euro pe noapte. Un alt hotel din acest top este situat pe malul lacului Geneva şi are vedere la Alpii elveţieni.

Îmi imaginez cum bogătaşii lumii dau sume colosale pentru a-şi impresiona iubitele/soţiile/amantele cu privelişti de vis, în timp ce sorb cu delicateţe din paharul de Martini. Cum încearcă să le demonstreze c…

Un an de vacanţă

Pun pariu că şi tu te-ai întrebat cum ar fi să trăieşti un an întreg într-un hotel sau într-o pensiune. O vacanţă de 365 de zile, într-o regiune frumoasă, fără să te întrebi cu ce vei plăti sau ce se va întâmpla dacă nu vei merge la muncă. O răsplată de lux, pentru că meriţi.
Mi-ar fi greu să mă hotărăsc unde să îmi petrec următorul an din viaţă. Mi-ar plăcea să merg la mare, care mi se pare frumoasă tot timpul anului, mai puţin în lunile de vârf, când e asaltată de lume. Prefer să savurez marea în singurătate, să-i simt melancolia, să-i simt grandoarea şi să-i ghicesc imensitatea. Să mă cuprindă admiraţia şi teama, dorinţa de a mă avânta în larg, dar şi o viziune foarte animată a ceea ce, probabil, se petrece în adâncuri.

Dar mi-ar plăcea şi să merg într-un orăşel din Austria, unde să mă cazez la o pensiune, printre clădiri istorice, pictate haios la exterior, iar vara, cu muşcate la geamuri. Aici, senzaţiile sunt cu totul altele, nici măcar turiştii nu mă mai deranjează, sentimen…